Zbucium

             Stiu, ma gandesc iar la tine. Incep sa scriu, ca sa nu-mi pierd mintile din nou. De fapt, oricum le-am pierdut deja. Mi le-ai luat tu pe toate. Ganduri, minti, vise, dorinte. Le-ai furat pe toate de parca iti apartineau. Si m-ai lasat cu nimic, intr-o agonie totala. Intr-o balta verde de sperante. De ce verde ? Pentru ca a inceput sa-mi placa verdele mai mult ca de obicei. Evident, tot din vina ta. Desi mi-ai luat tot, mi-ai mai lasat speranta. Si inima. Sa stii ca inca e a mea, chiar daca stiu ca nu pentru mult timp. Stiu ca te pregatesti sa mi-o smulgi din piept cu brutalitate, sau poate cu un zambet persiflant pe fata. Nu stiu cum reusesti sa faci atatea lucruri deodata, iar tu nici macar nu te strofoci cu nimic. Nu-ti pasa de raul pe care il faci, poate pentru ca nu-ti dai seama ca il faci. Si tu esti putin pierdut in spatiu si de aia nu mai stii ce faci si de ce esti capabil. Nu-ti poti simti puterea interioara si forta pe care o detii. Nici eu, de altfel. Daca as fi stiut ca ma vei distruge aproape complet cu forta de care nici nu esti constient, cu siguranta as fi preferat sa ma inec intr-o balta jegoasa de vise efemere. Fara niciun pic de verde. Acum, insa, e prea tarziu pentru o moarte tragica intr-o balta imputita. Mai tragic va fi drumul spre moartea-mi pe care m-ai indrumat sa-l parcurg. Stiu ca se va sfarsi mai rau decat orice alta moarte posibila. Stiu ca imi vei fura tot ce mai am si vei lua tot ce-a mai ramas in mine. Nu sunt pregatita si nici nu am fost vreodata, dar intr-un final poate se va merita efortul si voi scapa pentru totdeauna de tine. Stiu ca ai luat tot, fara ca macar sa-mi dai sansa sa-ti ofer. Esti un nesimtit pentru asta ! Oricum, imi stai tot timpul pe creier si imi place cum stai acolo singur, doar cu mintea mea bolnava. In ciuda celor spuse, esti aproape cel mai bun lucru ce mi s-a intamplat. Si te urasc pentru asta !
          Cum ziceam, mi-am pierdut mintile. Macar stiu ca s-au pierdut la tine si odata cu tine. Drumul tragic continua, chiar daca nu stiu pentru cat timp. Am scris cu mintile pierdute. Si da, tot ma gandesc la tine.

Comments
2 Responses to “Zbucium”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] HarsH ReaLiTy, Căsuța sufletului meu, Cristian V. Photography , Copacul din pădure, Sssefora, Lady Peanut, Words in Veins, I Like It Complicated, Denisa Aricescu, Imagine continuă, Playground, Geanina […]



Lasă un comentariu

o9noapte

Plutim pe aripi de cuvânt la răscruci de gânduri

ILikeItComplicated

Yet she likes complications. She wishes she could turn and say: "I like people who unbalance me.”

Zâmbete în colţ de cer

'' Viata este pe zile si fiecare zi are o poveste!'' Oana Pellea

Michelle's box

since March 2012

Sweet Escape

"People are more what they hide than what they show"

All My Thoughts

All I can think about.You, me, us, them.

vin de toamna

Suferinta mica te face sa strigi , suferinta mare este muta .

Pur si simplu ... Joko

Destiny is for losers. It's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.

anitademeter

“What's meant to be will always find a way”

andraborcea

The secret to having it all...is knowing you already do!

Didii's Blog

Un om care scrie nu e niciodată singur.

Ioana's Blog (:

Pot sa gandesc cu voce tare . Ca nimeni nu ma vede . Nimeni nu ma aude . Sunt o oarecare :-)

Blogul caprei Sniti

Whatever people say I am, that's what I'm not-Arctic Monkeys

Rucsandra Tudoran

You're ripped at every edge, but you're a masterpiece

A L I N A / C E U S A N

be the kind of person you would like to meet

simplyuniqueword.wordpress.com/

quod scripsi, scripsi!

Teo Sunny

Zîmbeşte, lumea te iubeşte!

La Femme.

"So keep your head high, keep your chin up, and most importantly, keep smiling, because life’s a beautiful thing and there’s so much to smile about.” ― Marilyn Monroe

Iris Zamfir

i am umwritten, can't ready my mind, i'm undefinited